1. Determinarea proprietãtilor de tractiune conform SR EN ISO 527-4:2000
2. Determinarea proprietãtilor de forfecare în plan prin încercarea la tractiune sub un unghi de ±45° conform SR EN ISO 14129:2000
3. Determinarea proprietãtilor de încovoiere conform SR EN ISO 14125:2000
4. Determinarea rezistentei la soc - metoda CHARPY - conform SR EN ISO 179-2:2002
5. Determinarea rezistentei la soc - metoda IZOD - conform SR EN ISO 180:2001


1. Determinarea proprietãtilor de tractiune conform SR EN ISO 527-4:2000

Principiu:
          
Epruveta este alungita în lungul axei sale principale cu o viteza constantã, pâna la rupere sau pâna când sarcina (sau deformatia) atinge o valoare prestabilitã. În timpul încercãrii sunt mãsurate sarcina suportatã de cãtre epruvetã si alungirea ei (deformatia axialã).

Domeniu de aplicare:
          Metoda se aplicã materialelor compozite termoplastice sau termorigide armate cu fibre unidirectionale, tesãturi, fire scurte si mãcinate, materiale multidirectionale armate (simetrice) realizate cu straturi unidirectionale, inclusiv prepreguri.

Numar minim de epruvete în lot: 5
          
Epruvete neconforme – dacã epruvetele prezintã defecte observabile (torsiune, suprafete ne-paralele, zgârieturi, scobituri sau bavuri) sau mãsurabile (variatii dimensionale). Epruvetele neconforme sunt eliminate din lot si înlocuite cu epruvete corespunzãtoare
          Încercãri neconforme - dacã ruperea nu a avut loc în zona îngustã (pentru epruvetele de tip halterã), ruperea a avut loc în clemele de prindere sau la mai putin de 10 mm de acestea sau s-a produs o alunecare a epruvetei în cleme. Se repetã încercarea pe o nouã epruvetã. Rezultatele obtinute pentru încercãrile neconforme nu se iau în considerare.

Viteza de încercare:

haltera
paralelipipedicã
încercari de calificare
10 mm/min
5 mm/min
controlul calitãtii
2 mm/min
2 mm/min

Date experimentale: se înregistreazã în timpul încercãrii:
          - forta
          - cresterea distantei între cleme
          - deformatia axialã (extensometru uniaxial)
          - deformatia transversalã (extensometru biaxial)

Raportul de încercare contine:
          - diagramele individuale efort-deformatie la tractiune
          - valorile individuale si medii pentru:
                              - Rezistenta la tractiune
                              - Deformatia corespunzãtoare rezistentei la tractiune
                              - Modul de elasticitate
                              - Raportul Poisson.



2. Determinarea proprietãtilor de forfecare în plan prin încercarea la tractiune sub un unghi de ±45°conform SR EN ISO 14129:2000

Principiu:
          
Epruveta cu sectiune transversalã dreptunghiularã si fibrele dispuse la un unghi de 45° fatã de axa epruvetei este solicitatã la tractiune. În timpul încercãrii sunt mãsurate sarcina suportatã de cãtre epruvetã si deformatiile axialã si transversalã, necesare determinãrii modulului de forfecare. Încercarea se considerã încheiatã la o deformatie de forfecare (g12) =0,05, dacã ruperea nu a apãrut.

Domeniu de aplicare:
          Metoda se aplicã materialelor compozite stratificate, cu matrice termoplasticã sau termorigidã, fabricate din straturi unidirectionale si/sau tesãturi, cu fibrele orientate la unghi de ±45° fatã de axa epruvetei, asezate simetric si echilibrat fatã de planul median al epruvetei.

Numar minim de epruvete în lot: 5
          
Epruvete neconforme – dacã epruvetele prezintã defecte observabile (torsiune, suprafete ne-paralele, zgârieturi, scobituri sau bavuri) sau mãsurabile (variatii dimensionale). Epruvetele neconforme sunt eliminate din lot si înlocuite cu epruvete corespunzãtoare
          Încercãri neconforme - dacã ruperea a avut loc în clemele de prindere sau la mai putin de 10 mm de acestea sau s-a produs o alunecare a epruvetei în cleme. Se repetã încercarea pe o nouã epruvetã. Rezultatele obtinute pentru încercãrile neconforme nu se iau în considerare.

Viteza de încercare: 2 mm/min

Raportul de încercare contine:
          - diagramele individuale efort-deformatie de forfecare
          - valorile individuale si medii pentru:
                              - Rezistenta la forfecare în plan
                              - Modulul de elasticitate la forfecarea în plan.



3. Determinarea proprietãtilor de încovoiere conform SR EN ISO 14125:2000

Principiu:
          Epruveta, sprijinitã ca o pârghie, este supusã la încovoiere cu vitezã constantã, pânã la rupere sau pânã când deformatia atinge o valoare prestabilitã. În timpul încercãrii sunt mãsurate forta aplicatã pe epruvetã si sãgeata (deplasarea unui punct situat la mijlocul distantei dintre punctele de sprijin).

Domeniu de aplicare:
          Metoda se aplicã materialelor compozite termoplastice sau termorigide armate cu fibre unidirectionale, tesãturi, fire scurte si mãcinate, inclusiv prepreguri.

Numar minim de epruvete în lot: 5
          
Epruvete neconforme – dacã epruvetele prezintã defecte observabile (torsiune, suprafete ne-paralele, zgârieturi, scobituri sau bavuri) sau mãsurabile (variatii dimensionale). Epruvetele neconforme sunt eliminate din lot si înlocuite cu epruvete corespunzãtoare
          Încercãri neconforme - dacã distrugerea epruvetei s-a fãcut în afara treimii centrale a distantei dintre reazeme. Se repetã încercarea pe o nouã epruvetã. Rezultatele obtinute pentru încercãrile neconforme nu se iau în considerare.

Viteza de încercare: se alege astfel încât viteza de deformare sã fie cât mai aproape de valoarea 0,01 (1% / minut).

Raportul de încercare contine:
          - diagramele individuale efort-deformatie de încovoiere
          - valorile individuale si medii pentru:
                              - Efortul la încovoiere (valoare maximã, valoare la rupere)
                              - Modulul de elasticitate la încovoiere.


4. Determinarea rezistentei la soc - metoda CHARPY - conform SR EN ISO 179-2:2002

Principiu:
          Se pozitioneazã epruveta orizontal pe cele douã reazeme ale bacurilor si este supusã încercãrii la soc printr-o loviturã unicã. Epruveta este asezatã astfel încât crestãtura va fi în partea opusã impactului. Se determinã energia absorbitã (J), care caracterizeazã rezistenta la soc Charpy a materialului (kJ / m2).

Domeniu de aplicare:
          Metoda se aplicã materialelor plastice sau compozite termoplastice sau termorigide armate cu fibre unidirectionale, tesãturi, fire scurte si mãcinate, inclusiv prepreguri.

Numar minim de epruvete în lot: 10

Raportul de încercare contine valorile individuale si medii pentru Rezistenta la impact (pentru încercarea folosind pendul), respectiv Rezistenta la impact, Forta maximã de impact, Energia la rupere, Energia la fortã maximã (pentru încercarea folosind masina cu cãdere verticalã).


5. Determinarea rezistentei la soc - metoda IZOD - conform SR EN ISO 180:2001

Principiu:
          Epruveta de testat se pozitioneazã vertical, perpendicular pe dispozitivul de fixare, si este supusã încercãrii la soc printr-o loviturã unicã. Epruveta va avea un capat fix si celalalt liber si este asezatã astfel încât impactul sã fie pe aceeasi parte pe care se aflã crestãtura. Se determinã energia absorbitã (J), care caracterizeazã rezistenta la soc Charpy a materialului (kJ / m2).

Domeniu de aplicare:
          Metoda se aplicã materialelor plastice sau compozite termoplastice sau termorigide armate cu fibre unidirectionale, tesãturi, fire scurte si mãcinate, inclusiv prepreguri.

Numar minim de epruvete în lot: 10

Raportul de încercare contine valorile individuale si medii pentru Rezistenta la impact (pentru încercarea folosind pendul), respectiv Rezistenta la impact, Forta maximã de impact, Energia la rupere, Energia la fortã maximã (pentru încercarea folosind masina cu cãdere verticalã).